Te-am iubit fraiere! (aceeasi poveste, pusa pe repeat)

Sincer, nu mai sunt nici macar socata, eventual sunt doar foarte dezamagita. Ai reusit sa scoti pana si cele mai intunecate parti din mine. Ai reusit sa ma faci sa ma comport asa cum am jurat ca nu o voi face niciodata. As vrea sa te urasc pentru asta. As vrea sa storc cateva lacrmi, dar am realizat ca nici pe alea nu le meriti! Incerci sa lovesti in oamenii pe care ii iubesc ca sa mai ajungi la mine, caci altfel...tu nici nu ai mai exista pentru mine. Am reusit sa te sterg din memorie..cand am realizat ca torni in mine doar minciuni si umbre. Zambesti fals, faci promisiuni goale. Mi-am propus sa te sterg cu buretele pentru ca doar asa ma pot proteja. A fost un proces dureros si am crezut ca imi va fi mai bine.
Dar ma urasc. Ma uit in oglinda si nu ma recunosc. Ochii, buzele, nasul, obrajii sunt aceeasi, dar EU nu. Zambetul nu este al meu. E mult prea ironic si ascunde ganduri complet straine mie. Probabil daca ar fi sa te ingrop intr-un loc si sa uit de tine, poate as reusi sa redevin cea care eram odata..dar nu! Ar fi un lucru las sa te abandonez si poate mult prea usor de facut. Atunci chiar ca nu as mai avea scapare. Nu as fi altceva decat o "carpa", asa cum ma consideri tu. As devenii "Andreea" - sau "Andrei" versiune feminina.

Vorbind cu tine am realizat ca nu mai simt. Nu mai pot sa simt. Azi am vrut sa plang. Pentru ca nu te mai iubesc. Dar nu mai pot nici sa plang. M-am chinuit un timp, am incercat sa vars macar un sfert de lacrima, dar nu am reusit.
Mi s-au atrofiat simturile. Nici macar nu mai simt durerea sau lipsa ei. Iubirea. Nimic. Am devenit o nesimtita cu acte in regula...asa ca "filmulete", tampenii..c'mon dude! Hai scoate la iveala adevarata fata a persoanei pe care am crezut ca o cunosc timp de 4 ani de zile. Persoana pe care am ajuns sa o iubesc. Demonstreaza-mi inca o data cat de nesimnificativ poti fii! Cat de gol ai putut sa devii.
Uite de ce nu te mai iubesc si nu mai pot sa plang pentru asta. De azi... nu mai simt. Am devenit imuna la "tine". Toate mizeriile care le-ai facut/zis imi servesc acum ca anticorpi! Si sunt plina pana la refuz!! As putea sa combat si HIV-ul! Imi amintesc cand mi-ai spus toate tampeniile alea.. nici macar nu reuseam sa mai respir. Cat de naiva am putut fi! Ar fi trebuit sa te las sa pleci. In toiul noptii. Fara sa imi pese de ce s-ar fi putut intampla, unde te-ai fi putut duce la ora 3 noaptea in toiul iernii, intr-un sat unde nu cunosti pe nimeni. Trebuia sa te las sa ma lasi singura intr-un pat cu cearceaful sifonat care miroasea a tine. Trebuia sa nu imi mai pese.

Cand imi amintesc cum mi-ai vorbit de sentimente, dupa tot ce s-a intamplat intre noi, jur ca imi vine sa vomit. Cum as putea sa mai simt ceva pentru tine!? Cum poti sa crezi ca vreau un loc in viata ta?! Actrita principala pe naiba.. Mi-e sila de tine si imi pare rau. Nu ar fi trebuit sa ma intorc in timp, la tine, ... imi pare rau! Da, am fost carpa ta de sters pe jos.. aveai nevoie de o pauza, de refulare, de senzatii... nu de sentimente. De sentimente erai satul in relatia pe care o ai. "Relatia" =)) Ce fel de om poti fii, cand nu reusesti o data in viata ta sa nu tradezi?! Habar nu ai ce e aia iubire. In dictionarul tau este sinonima cu .. de fapt stai! In vocabularul tau exista numai "bwey", "ciao" si alte jargoane. Dar poate ca e mai bine sa te urasc..ce-i drept mi-ai usurat "munca". Ai reusit sa murdaresti cu noroi tot ceea ce credeam eu ca e sacru. Proasta sunt eu ca am deschis ochii mult prea tarziu, desi erau atatea semne. Dar vorba aia, cand esti indragostit nu reusesti sa vezi decat partea cea mai buna din persoana iubita. Si eu, normal ca am intrat in clubul indragostitilor. Am venerat un demon. Asta esti. Nu ai respect pentru nimeni, nici macar pentru biata fata care inca crede probabil in povestile cu printi si printese (ca sa nu mai zic de mine).

Nu stiu ce ar trebui sa fac sa te vezi prin ochii mei. Poate doar asa te-ai trezi si ai realiza cat de gol si patetic ai devenit. Nu esti cu nimic mai presus decat mine. Nu atat timp cat sunt inca EU cea care imi decid destinul si viata. Ai pierdut dreptul sa ma judeci din momentul in care m-ai mintit prima oara! Ai pierdut dreptul la o explicatie, ai pierdut prietenia si respectul meu.

Ai pierdut o persoana care te iubea, care a incercat sa faca ceea ce stia ea mai bine. Pacat insa ca nu a fost destul pentru tine.